.M.U.S.I.C.

miercuri, 24 iunie 2009

.Mugur de stanca.

Astazi am fost pe la prietena mea si mi-a imprumutat o carte cu poezii.Iata cateva care mi-au placut la nebunie:

=Drum in tine=
Zbor
sa iti strang
gandul in palme
si sa ti-l mangai
incerc.
Alerg
sa iti ating
tampla-n petale
si sa o cuget
vreau.
Pasesc
sa iti pierd
trupu-n culoare
si sa te respir
reusesc.
Mor
sa iti tin
vesnicia in brate
si sa te traiesc
pot.

=Ritmandu-ne inimile=
NOI
Invartindu-ne ametind
in noi
gasindu-ma rotindu-te.
arzand inecandu-ma
spre noi
inrosindu-te alunecand
indulcind intinzandu-te
prin noi
leganandu-te intinerindu-mi
sorbind mangaindu-te
doar noi
innoindu-ne dansand
am ametit in cercuri dansul
nostru de doi ori doi
in mangaierea
parfumului dulce
de trandafir sangeriu
in flacarile bratele tale
din cenusa fiinta
mea noastra cu
noi.
Mereu in acelasi noi
doar tu
si eu.

=Dorinta=
Am cules irisul ochiului tau si am fugit
mereu sa fiu numai eu sa ma vezi doar
nu am uitat si nici pasarile plecate asta-toamna
nu au incetat sa imi sopteasca
stiu ca esti acolo
si ca esti de ajuns
"Nu va aplecati in afara!"
am mai cules o stea si am ascuns-o
nici nu mi-am dat seama,era Luceafarul
iarta-ma si nu pleca,mai stai
pescuind clipe cu pestisori de aur
fiecare cu dorintele sale nu va mai indeplinim
nimic pentru ca nu meritati de ce
pentru ca nu va mai iubiti ba ne iubim
demonstrati-ne.
intrebati-ne
de cate ori ne-am prins gandurile cu ochii
deschisi a soare si de cate ori
i-am inchis repede pentru a nu alunga
marturisirea pescarusilor
ei vedeau si nu intelegeau dansul schiop al unei viori
in ritm cu pianul si noi picurand clipe
unul in celalalt si amandoi
"A se goli inainte de clatire!"
si am baut tot si am ramas si suntem
aranjeaza-ti spranceana
lasa ca vad ei
o sa vada abea prea tarziu
noi nu o sa mai fim aici
cred,dar macar
o sa fim impreuna chiar fara dorinte
si ei
ei o sa ni le indeplineasca
fara sa stim.
Hai sa mai aprindem un curcubeu!

=Te iubesc=
...nu pleca
Mor in tine
si nimic nu am a face
zambesc privind cum
imi faci bagajele printre vise
si faci curatenia de primavara
intr-un timp
al sfarsiturilor inceputurilor
de vara primaverii
din gheata castel cusca
Nu am sa ies
nici nu am sa fug
imi esti atat de eu incat
nu stiu care parte sa o arunc daca
as arunca
ceva pe geamul abisului
mai invarte o data.
Rinocerul iubirii
a fost plin de venin de vin
de ma duc iti pasa sa-mi spui
sa imi zici ce parte din tine crezi
ca sunt eu
tu nu esti parte din mine
tu nu esti
tu esti
eu.

=Inmormanteaza-ma-n tine!=
De ce mor
de fiecare data cand
nu mai e loc de nastere
de fiecare data
cand nu mai e loc
de atata mine in tine
de atat noi in eu?
risipeste-ma si aduna-ma de o mie de ori
avorteaza-mi iubirea in tipete de pescarus
cu tine traiesc
visez ca sunt si sunt
o data de mai multe ori
pana ametesc in dansul florilor
de trandafir chinezesc
ma invarti te rotesti
in dor de dor toate in jur
mi-e dor!
iubeste-ma si arunca-ma in petale de nor
adoarme-mi aripa ucide-ma-n ritmuri de plans
Acopera-ma
pamantului de suflet pierdut
imbata-mi mormantul
cu vinul
coastelor tale.

=Din cand in cand=
...sau cateodata
cateodata,dar numai atunci,un eu e mai bun decat tot ce ti se-ntampla in viata.dar asta doar cateodata.

si numai cateodata iti voi mai spune cat de mult as vrea sa fii a mea.dar numai cateodata.pentru ca daca ar fi pentru totdeauna tu te-ai speria.

si numai din cand in cand ti-ar placea sa ma vanezi intr-un anotimp de plictiseala pe un taram pe care,beata,l-ai incurca printre inceputuri.

din cand in cand imi vei rade in fata si-mi vei spune cat de copil iti sunt cateodata chiar fara sa-ti strig numele doar asa,in soapta.

fara sa vrei ma vei lua de mana si imi vei spune cate in luna si-n stele doar stiu ca nu-ti pasa numai din cand in cand si afara e noapte atat de intuneric in jur incat nu stii daca ma saruti sau doar imi zambesti buzelor foarte aproape de tample unde se ciocnesc ideile care nu ajung niciodata.

dar stiu ca din cand in cand sau chiar daca numai cateodata ma vei adora ca si cum as fi al tau nu numai din cand in cand ci mai degraba cateodata.

=Mai lasa-mi sufletul sa te imbratiseze doar o data-n viata si atat numai ca tu nu=
=Cazand albul oaselor a sorbit ultima picatura din mine=
=Soare,mangaie ce a mai ramas din pamantul orfan printre suspine=

Daniel Puia-Dumitrescu-mugur de stanca

vineri, 19 iunie 2009



= ViaTza E un Copil Iar Noi Suntem Jucaria=

luni, 15 iunie 2009

.Fericire?.

Astazi suuntt Feeeriiiiciitaaaaaa!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Astazi nu imi pasa de nimic.Nici de Tine,nici de nimic.Tu poti sa faci ce vrei pentru ca astazi sunt fericita:D:D

Vacantaaaaaaaaa:X:X:X Soareeeeeeeeee:X:X:X Teraseeeeee:X:X:X Rochite colorate:X:X:X De toateeee:X:X:X

Astazi va iubesc.Maine...ma mai gandesc:)
Am plecat.Ma asteapta soarele,terasa,sandalutzele si Ea.

uuuhuuuuuuu:X:X:X:X:X:X:X

miercuri, 10 iunie 2009











-Mi-e indiferent unde dragul meu.Undeva unde sa fiu singura cu tine,cateva zile.Pe urma oricum o sa ma lasi.





-De Ce??





-Pentru ca nu ma iubesti. [...]





.Negru.







Nu-si dadea seama cat timp trecuse.Cateva secunde?Cateva lungi minute?Nu simtea nimic.Auzea in jurul ei voci,pasi,chemari,dar totul surd si cenusiu.Ii trecu prin minte o intrebare stupida,fara sens:"Cat o fi ceasul?".Se incorda sa auda tic-tacul ceasornicului vechi,dar nu il auzi.Ar fi vrut sa zambeasca,dar nu isi mai simtea buzele,pe care cauta inutil sa le contureze undeva in acest lucru familiar si totusi pierdut,care era corpul ei insensibil.Ii suna puternic in minte zgomotul usii trantite.Se duse la oglinda.Statea sprijinita de chiuveta murdara,cu capul in pamant.Nu avea curajul sa se priveasca,stia ca nu o sa ii convina ce o sa vada.Corpul ei plutea acum printre aburii reci din baie si se lovea din cand in cand de faianta scrijelita de tot felul de mesaje absurde si desene.Prea mult praf,prea multa mizerie in incapere si in corp,prea multi gandaci care incercau sa ti se bage sub haine,prea mult mucegai pe pervaze si suflete,prea arsita pentru corpurile reci si albe.Prea putina culoare pentru zambetele rare ale copiilor mazgaliti,prea putina ura pentru cel care locuia la cateva strazi distanta,prea putin aer pentru zecile de oameni care se chinuiau,prea putin timp pana sa isi ia ramas bun...
NU putea sa zica ca avea pe cineva special in viata ei de care sa ii para rau ca il lasa in urma.Avusese pe cineva dar se transformase in cea mai josnica si mizerabila persoana de pe pamant.Si se bucura acum de acest lucru pentru ca acum ar fi fost langa ea si ar fi bocit-o incontinuu.Acum,i-ar fi provocat mila si detesta sa fie tratata cu caldura si blandete.Toata viata ei de pana acum fusese o dura,a luptat pentru ceea ce si-a dorit cu adevarat si nu a lasat pe nimeni sa ii stea in cale.De prea putine ori a fost vazuta plangand,de prea multe ori a fost vazuta cu ranjetul ei fals pe buzele ei mari si carnoase.De multe ori ar fi preferat sa raneasca pe cineva decat sa planga.Sa planga altii...Pe ea nimeni nu poate sa o doboare.Si totusi era deja la pamant...
Sufla greu.Zgomotul pe care il facea cand respira o speria.Poate era pentru prima oara cand era speriata de ceva.Sau asa vroia sa creada.Mai auzea din cand in cand aceiasi pasi grei care pareau ca nu se mai opresc.Nu putea sa deschida ochii.Macar de ar fi fost o priveliste mai frumoasa.
Simti o mana calda pe frunte.Nu se mai simtea in stare sa schiteze nici un gest.Era inutil.Cand mana calda se retrase de pe frunte,un tipat inspaimantator iesi din corpul rece si palid.
Totul era alb in jur.Ea se indrepta acum spre negru...Negru.




vineri, 5 iunie 2009

.Declaratie.




Buna.Numele meu este C. si sunt dependenta.Totul a inceput dintr-o joaca,simteam ca plutesc,ca toata lumea e a mea si ca pot sa o modelez asa cum vreau eu.Apoi am vrut din ce in ce mai mult,desi aflasem ca unele persoane au avut probleme serioase si ca si-au revenit foarte greu.Stiam ca pot sa ajung foarte usor in situatia lor dar parca vocea din capul meu imi spunea:"Hai,o sa fie bine.Ce,n-ai curaj?Haha esti o lasa,asa cum ai fost intotdeauna".Imi scuturam capul,vocea disparea si eram mai hotarata ca oricand.Nu mi-era frica si nu ma gandeam la consecinte.Am incercat mai multe si intr-un final m-am oprit la unul singur.Era cel mai puternic de pana atunci poate de aceea mi-a placut din prima.

La inceput,intram in aceea stare de euforie,inima statea sa iasa din piept,ochii mici si blanzi deveneau rosii si tulburi.Apoi fata mi se albea si acum se puteau vedea mai bine ochii rosii,asemeni unui monstru,incepeam sa tremur si rasetele zgomotoase se transformau in lacrimi,mainile si picioarele nu mai imi apartineau si ma prabuseam pe asternutul mototolit.

Sufletul paralizase.Toate sentimentele de iubire se speriau si fugeau dupa usa,cele de ura ramaneau adanc infipte.Creierul urla dupa putina liniste,plamanii dupa o gura de aer,iar eu...dupa inca o "doza".Dupa orele in care corpul trecuse prin mii de stari infecte,se instala linistea.Toate incheieturile se odihneau,dar inima batea cu aceasi intensitate.Apoi se instala durerea.O durere insuportabila,de nedescris,care punea stapanire pe corpul meu sau pe ceea ce mai ramasese din el.Ochii isi revenisera la culoarea lor normala,peretii inca se aplecau spre mine,imi era din ce in ce mai greu sa respir.Venele reveneau si ele la grosimea normala,plimband sangele care mai ramasese.Sange amestecat cu frica,obsesii.Reveneam apoi printre ceilalti cu un ranjet impocrit,ca si cum nu eu eram cea care acum cateva ore zacea intinsa aproape fara suflare si cu ochii umflati.Nu se manifesta mereu la fel.Cateodata doar lovesc cu pumnul in peretele care se stramba la mine,iar apoi ma trezesc iarasi cu capul intepenit pe aceasi perna aspra.
Eu deocamdata nu mai simt.Poti sa arunci cu pietre in mine,poti sa incerci sa imi scoti ochii,poti sa ma ciupesti pana o sa imi dea sangele.Eu nu o sa simt.Eu deocamdata nu mai traiesc.Sunt deconectata.Am nevoie in fiecare zi de drogul meu preferat.
Totusi,eu sunt diferita de ceilalti consumatori de droguri.Drogul meu nu face rau creierului,ii face rau inimii dar starile sunt aceleasi.Drogul de care am eu nevoie este foarte rar.DA,sunt dependenta si macar am avut curajul sa recunosc.Si asta pentru ca nu sunt o lasa,asa cum imi spunea mie vocea aia nenorocita.
...............................................

Buna.Numele meu este C. si sunt dependenta de EL.



joi, 4 iunie 2009

.Da si Nu.

Imi Place Numele Tau. Imi Place Ca Esti Unic.
Imi Place Vocea Ta. Imi Place Ca Esti Vesel.
Imi Place Zambetul Tau. Imi Place Ca Esti Natural.
Imi Place Privirea Ta. Imi Place Ca Esti Optimist.
Imi Place Chipul Tau. Imi Place Ca Esti Realist.
Imi Plac Ochii Tai. Imi Place Ca Esti Sincer.
Imi Place Ca Nu Fumezi.
Imi Place Ca Nu Esti Indiferent.
Imi Place Ca Nu Vorbesti Urat.
Imi Place Ca Nu Esti Extravagant.
Imi Place, chiar daca nu o sa ma crezi.
Imi Place,chiar daca maine o sa pleci.
Imi Place,chiar daca tu nu esti singur acum.
Imi Place,chiar daca o preferi pe ea.
Imi Place,chiar daca tu nu stii.
Imi Place,chiar daca tu nu o sa afli nicioadata.
Imi PLace,chiar daca nu iti plac asa mult.
Imi Place...dar tu nici macar nu stii ca exist.

luni, 1 iunie 2009

.Amintiri.-(1)-

Eram mica.Nu stiam de griji,de probleme.Imi statea gandul doar la joaca.Radeam si ma jucam.Atat.


Imi aduc aminte vag cum incercam sa ma ascund de ea atunci cand ma juleam in genunchi.Noroc ca rochita mea cu buzunare in forma de mar imi venea pana peste genunchi dar tot nu scapam.Ma dadea de gol privirea,aceea privire de copil nevinovat care se afisa impreuna cu un zambet scurt si fals.Ma mustrai cu o vorba,doua apoi imi ingrijeai genunchiul bolnav,scotand din cand in cand cate un "auuu" tras de coada.Apoi ma trimiteai in pat si ma acopereai cu paturica roz cu fetite.Si acum cred ca mai exista aceea paturica,pe undeva ratacita,asteptand sa o mai incalzeasca pe fetita cu genunchiul bandajat.


Eram mica si nu stiam nimic.Nu intelegeam de ce nu ai chef sa imi spui povestea de seara,nu stiam de ce te certai cu el si ne trimiteai mai repede la culcare fara sa ne mai bem cacaua.Nu intelegeam de ce plangeai adeseori,de ce veneai acasa mai devreme,de ce nu ma mai luai la intrebari despre cum a fost la scoala,de ce nu am ascultat-o pe bunica.Nu stiam de ce nu ma mai luai de mana si ma duceai la leagane,de ce nu ma mai lasai sa ma joc in parul tau scurt,de ce imi faceai toate poftele dintr-o data,de ce ma lasai la televizor pana tarziu,de ce ma lasai sa mananc cata ciocolata vroiam,de ce nu mai imi cumparai carti de colorat,de ce nu mai iesem cu totii la Mc'Donalds.Deabea mai tarziu urma sa inteleg de ce...


Uneori nici nu mai stiu cum arata.Si ma ingrozesc.Incerc atunci din rasputeri sa o aduc in fata ochilor mei,dar nu reusesc de fiecare data.Si mi-e atat de frica ca o sa o uit de tot...Pe ea...Mi-e frica...


Adineauri eram la masa,exact in locul unde stateam si cand ne pregateai gustarea de seara.Nelipsita cana portocalie cu cacaua si deliciosul gem de prune.Nu ne lasai sa plecam fara sa mancam tot,spunandu-ne ca doar asa crestem mari.


Si am crescut.Prea repede.Timp nenorocit.


Acum sunt seri in care nu pot manca nimic iar gustul de cacao nu mai e acelasi.Sunt seri in care mi-e frig iar paturica nu mai e sa ma incalzeasca.Sunt seri in care te visez si ma trezesc singura.Sunt seri in care el nu vine noaptea acasa si stau ingrijorata.Sunt seri ce par a nu se mai termina...



O soapta calda se aude la urehea mea.Aaa...esti tu!Dar de ce privesti cu ochii dusi pe ganduri?

Ti-ai amintit si tu?Mi-a fost asa dor de tine...Sa mai vii pe la mine.



..Dar ea nu mai vine...

[Era sa uit.La multi ani copilasi.Sa fiti cuminti si sa ii ascultati pe parinti si bunici.Si sa va jucati cat mai mult posibil:)]