.M.U.S.I.C.

miercuri, 6 ianuarie 2010

.Pentru Ea.

Se trezise de dimineata cu acel gand pe care il avea de mult.Nu avea chef sa mearga la scoala desi stia ca trebuie.Isi bause cafeaua fara zahar apoi se imbracase mai elegant decat de obicei.Frigul de afara o imbujora si acum i se vedeau mai bine ochii mari cu gene lungi.Dar ea nu mai simtea frigul de afara.Simtea de parca ar fi avut sute de fluturi in stomac care se chinuiau sa iasa.Inima ii batea mai tare ca niciodata.In autobuz aceiasi oameni posomorati si palizi ca de obicei.Putea vedea pe fetele lor chinul din interior care ii macina.

Doar un copil zambea,stand cuminte alaturi de mama lui,privind pe geam cum cad fulgii de zapada.Privindu-l,o lacrima ii aparu in coltul ochiului.Zambi si ea spre copil inainte sa coboare din autobuz.O fata inalta,imbracata in negru,cu un trandafir rosu in mana pasea incet pe zapada,atragand privirile unor straini nehotarati.Nu era prima oara cand facea drumul acela dar niciodata nu se mai simtise atat de dezorientata,pierduta.Ca si cum ar fi stiut ca din clipa in clipa cineva ar fi venit si i-ar fi smuls inima din piept care continua sa ii bata la fel de tare.Cu cat se apropia mai mult de acel loc cu atat mai multe lacrimi ii invadau obrajii rosii,asa cum erau si petalele trandafirului pe care il tinea in mana ei slabuta.Trase aer in piept si se asezase pe bancuta veche.Lacrimile continuau sa cada pe pamantul rece si inghetat.Isi aduse aminte de toate acele clipe,putine care au fost alaturi de ea...Acum nu mai avea pe umarul cui sa isi aseze capul si sa adune sperante...Nu mai avea nimic de oferit.Toate s-au dus,toate s-au spulberat din clipa cand a plecat...NU mai avea ce sa i se mai fure pentru ca lumea ei era alaturi de ea.Cand se gandea ca a pierdut-o atat de usor.De mii de ori isi imaginase cum ar fi fost daca...
Isi puse capul in palme.Lacrimile nu se mai opreau...
Ii promisese ca o sa nu o sa o mai dezamageasca si o ruga sa ii dea putere pentru a se lupta.I-a mai spus sa o astepte si pe ea acolo unde e...Aseza trandafirul pe mormantul acoperit de zapada.Isi afunda mainile in buzunar si pleca fara sa mai priveasca inapoi.
Ar fi facut orice sa poata opri lacrimile...

0 nimicuri:

Trimiteți un comentariu

ganduri