.M.U.S.I.C.

miercuri, 31 martie 2010

.Dead Memories.

Tocmai mi s-a risipit si ultima farama de fericire.In doar cateva secunde am pierdut aproape tot.A ramas doar pielea care acopera oasele si o inima care bate acum fara folos.Au ramas doar acele degete lungi cu care mai am din cand in cand curajul sa scriu cateva versuri.(Dar nu pentru tine.Astea sunt ultimele randuri pe care le voi scrie cu gandul la tine.)Au ramas ochii goi si negri cu care sa privesc spre cer.E greu sa realizezi ca toate planurile pe care ti le-ai facut nu se mai pot realiza de acum incolo.Pentru ca lipseste ceva.Sau cineva...E dureros cand dupa atatea vorbe dulci si calde,care acum crezi ca au fost doar niste vorbe aruncate in vant,sa ti se intoarca spatele brusc,cu nepasare.Trist...dar adevarat.Si tocmai cand aveai cea mai mare nevoie...Acum tot ce pot sa fac este sa imi ascund durerea sub zambete,chiar daca sunt false.Timpul care trebuie sa treaca pana cioburile inimii se vor intregi, va trece al naibii de greu.Tot ce vreau e sa sterg trecutul cu un burete parfumat.Apoi sa plec intr-un loc nou de unde sa o iau de la inceput.Chipuri noi,muzica noua,cladiri noi si zambete venite cu adevarat din inima.Mi-ai furat visele si le-ai vandut pe nimic.Ei bine,nu asa se face.DAr nu mai are rost sa mai spun despre tine.Chiar nu mai are rost.Acum te las.
TE sarut pentru a mia oara si iti spun...DA!!
ADIO scumpul meu!
Inchid ochii,trag aer in piept si ma pierd in intuneric...



Multumesc.

joi, 25 martie 2010

.Prima Si Ultima Zi.

Bine ai venit in lume.Esti mai batran cu 3 ore si probabil esti foarte confuz.Ti-e frig si esti singur printre fiintele acelea uriase care se uita cu atentie la tine.Nu ii vezi prea bine.Lumina e prea puternica si e prea mult zgomot.Doar 3 ore de cand esti aici si deja viata ta e data peste cap.Asta e deabea inceputul.Ti-au mai ramas o suta de ani si un pic.Adica miliarde de secunde.Mama ta si tatal tau sunt in aceasi camera.Asta va fi cel mai fericit moment din viata lor.In doua zile fericirea asta va deveni tot mai mica,atat de mica incat nici nu vei sti ca a existat vreodata.Parca vrei sa te ridici si sa le strigi sa plece de acolo,sa te lase in pace.Te lasi pagubas la un moment dat,resemnandu-te ca vei apartine acestei lumi.Nu asta iti doreai de fapt.Incepi sa plangi si te miri de ce ceilalti nu te mai pot auzi.Tu de fapt plangi inauntrul tau asa cum vei face toata viata ta de acum incolo.Esti menit sa nu poti face rau celorlalti,pe cand ei te vor folosi cum vor vrea.Tu trebuie sa intelegi ca vei fi special fata de toti ceilalti.Foarte special.Ceva s-a gresit si ti-a fost data prea multa bunatate de care EI vor profita,prea multa sinceritate,prea mult respect pentru cei care nu merita deloc,prea multa iubire pentru cei care iti vor frange inima.Nu-ti fa griji,timpul va trece cat ai clipi.De fiecare cand cand clipesti,va mai trece un an.Acum tu crezi ca te bucuri cand de fapt mai incolo vei plange necontenit.Taci.Abtine-te.Nu spune nimic.Nici un zgomot.Un lucru e clar:vei avea o poveste a vietii foarte intortocheata si interesanta.Te avertizez.NU VA FI USOR!Eu voi fi langa tine chiar daca tu nu o sa ma vezi.O sa te invat eu.Fi atent la ce urmeaza...

vineri, 19 martie 2010



Ma plimb pe trotuarul de pe partea stanga dar nu simt caldura,desi soarele arde puternic.Gandurile-mi sunt atat de reci incat trupul are temperatura unei zile de la Polul Nord.

Imi place sa merg cateodata in gara si sa privesc trenurile.Vad oameni grabiti,oameni obositi,care asteapta sa ajunga la destinatie.Tot felul de oameni.Vin si pleaca.Sufletul meu se urca si el intr-un tren care duce spre mare si calatoreste cuminte.Trupul ramane nemiscat in gara pustie,cu aceleasi ganduri reci.Nu clipeste,nu respira,nu schiteaza nici un gest.Deocamdata nu se mai poate misca pana sufletul nu se intoarce cu un gust sarat de la valurile marii.Nu stiu cat dureaza de obicei pana se intoarce,nu imi amintesc nimic niciodata.realizez doar atunci cand sufletul intra iar in mine.Apoi plec si o iau de la capat.
Soarele arde din ce in ce mai tare.Pentru ceilalti e prea mult,pentru mine nu e de ajuns.Sufletul tot inghetat e.Exista doar o singura cale de a reveni la normal...O stii si tu...

vineri, 12 martie 2010

Azi ma rup de lume si te iau cu mine pe un nor.O sa-ti suflu peste gene cu praf de vise colorate si o sa iti tai aripile.Acum nu mai ai nevoie de ele.Poti zbura si fara.Iti voi darui un nor pentru fiecare sarutare pe care mi-o vei da.Pana la sfarsit,facem pariu ca tot cerul va fi al tau?Vom sta cocotati si vom privi la cei de pe pamant.Unii se iubesc,altii se cearta,un batran isi ia ramas bun,un copil se naste,un EL isi va gasi sufletul pereche,o EA va pleca departe iar noi vom plange si vom rade,fiind martorii lor.Ne vom muta de pe un nor pe altul si ii vom picta in culorile sufletelor noastre.Cand vom cobori printre oameni,vei fi ametit de prea multe vorbe dulci si soapte fierbinti si inainte sa te dezmeticesti,te voi lua si te voi purta pe brate,pana noaptea se va aseza peste pleoapele tale si vei adormi,auzind in surdina cantecul NOSTRU.Te voi saruta pana praful de vise isi va face efectul iar apoi ma voi ascunde in bratele tale.Un "Te Iubesc" soptit la urechea ta apoi voi inchide ochii,zambetul ramanandu-mi tatuat pe fata.

marți, 9 martie 2010


"Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata,probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc ,insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.
As da valoare lucrurilor,dar nu pentru ce valoreaza,ci pentru ceea ce semnifica.

As dormi mai putin,dar as visa mai mult,intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii,pierdem saizeci de secunde de lumina.As merge cand ceilalti se opresc,m-as trezi cand ceilalti dorm.As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata de ciocolata!

Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata,m-as imbraca foarte modest,m-as intinde la soare,lasand la vedere tuturor nu numai corpul,ci si sufletul meu.
Daca as avea inima,as grava ura mea peste gheata si as astepta pana soarele rasare.As uda cu lacrimile mele trandafirii,pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor...

Daca as avea o bucatica de viata...n-as lasa sa treaca o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc,ca ii iubesc.As trai indragostita de dragoste.
Oamenilor le-as demonstra cat se inseala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc,nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc.
Unui copil i-as da aripi,dar l-as lasa sa invete sa zboare singur.Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea,ci cu uitarea.Atatea lucruri am invatat de la voi...oamenii.Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada.Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut,pentru prima oara,degetul parintelui,l-a acaparat pentru totdeauna.

Am invatat ca un om are dreptul sa se uite in jos la altul,doar atunci cand ar trebui sa il ajute sa se ridice.Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi,dar nu cred ca mi-ar servi,deoarece cand voi fi bagat in interiorul acelei cutii ,inseamna ca in mod nefericit mor.

Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti.Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind,te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau.Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa,ti-as da o imbratisare,un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe.Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta,as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit.Daca as stii ca acestea sunt ultimele minute in care te-as vedea,as spune "TE IUBESC" si nu mi-as asuma,in mod prostesc,gandul ca deja stii.
Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data oportunitatea pentru a face lucrurile mai bine ,dar daca cumva gresesc si ziua de azi e tot ce ne ramane ,mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc,ca NICIODATA nu te voi uita.

Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete."

(Un geniu isi ia ramas bun-Ultima scrisoare-Gabriel Jose Garcia)