.M.U.S.I.C.

joi, 24 martie 2011

.Dus-Intors.

Se intorcea de la cursuri pe acelasi drum prafuit si pietros pe care il parcurgea aproape zilnic.Uneori ar fi dorit sa schimbe drumul...sa o ia prin alta parte..dar acela era singurul drum.Era soare si vant.Primul ii placea dar al doilea nu.Avea impresia ca vantul o sa intre in oamenii de pe strada si o sa le ia sufletul.Atunci chiar ca nu ar fi rezistat intr`o lume fara suflete,dupa ce ca si asa oamenii incepeau sa fie din ce in ce mai urati si mai rai.Ajunse in fata blocului.Privi usa de la intrare cu geamuri sparte si cele 4 scari i se pareau ca si cum ar fi trebuit sa urce un munte.Deschise usa cu miscari repezite,puse cheia langa vederile vechi ale bunicii ei si se trantise in fotoliu cu mainile la piept.Aici nu mai era soare si vant,era fum si intuneric.Ramase zeci de minute asa,din cand in cand respirand mai des,neluandu`si privirea de la geamantanul portocaliu de sub pat.Era de mult timp acolo,plin de praf,intredeschis.L`a pregatit cu mult timp in urma,cu multa atentie, dar de fiecare data cand punea mana pe el,in secunda urmatoare se razgandea si revenea in fotoliu cu mainele la piept.Era ceva diferit care o oprea de fiecare data cand vroia sa plece si sa tranteasca usa in urma ei.Odata se gandise la bunica ei,odata la facultate,odata la prietena ei,odata la sora ei...dar niciodata la el.Isi spunea de fapt ca el a fost doar in imaginatia ei si acum si`a gasit alta minte pe care sa o stapaneasca.Acum...nu mai era nici una din astea.Era doar ea,patul vechi si un geamantan portocaliu dedesubt.Sute de ganduri veneau,plecau...dar se intorceau in mintea ei.Printre care si gandul ei de demult...
 "-Pana la urma vantul nu poate sa fie chiar atat de rau...Poate pot sa il rog sa ma duca mai repede la....."
La asta nu se gandise.Nu stia unde sa plece.Stia doar ca TREBUIE sa plece,sa lase in urma TOT,chiar si persoanele foarte dragi ei. "-Nu,de data asta nu voi mai ceda".
Isi arunca` poza alb-negru a mamei ei prin deschizatura geamantanului si tot ce auzi fusese un zgomot puternic,cu ecou. "-E doar vantul...."
Multa agitatie,oameni furiosi,tipand si injurand,oameni nerabdatori.Aceiasi oameni care riscau sa ramana fara suflet.Era in gara.Trase geamantanul grabita,putin speriata,auzind locomotivele.
"-Un bilet spre Nicaieri va rog!!"
"-Dus-Intors?"
"-NU.Doar dus".

marți, 15 martie 2011

.Pentru Ingerul Cu Bucle.

Simt nevoia sa ii scriu doar Ei pentru ca asa simt.Nu numai pentru ca I`am si promis.
E cea mai dulce fata de pe Pamant.Si Pamantul e imens.E inteligenta.Are replica la orice.E originala.E sensibila.E sufletista.E foarte FRUMOASA.Si ii sta atat de bine cu bucle.
As vrea sa fie mereu langa mine.Pentru ca e mai mica si pot sa o iau atat de usor in brate.Are un zambet perfect desi e imperfecta.Si isi cunoaste atat de bine sentimentele...
Stie sa ma faca mereu sa zambesc.Si ADOR lucrul acesta pentru ca nu multa lume stie sa faca asta.E mica...dar in acelasi timp e atat de mare...la suflet si la minte.Mi`e ciuda pentru ca nu sunt mai des langa ea.Daca ar fi asa viata mea ar mai mult decat PERFECTA.Pentru ca ea e perfecta.
A crescut atat de repede.Nici nu mi`am dat seama.
Tin minte cand era mica si vroia tot timpul sa se uite la desene si nu vroia sa imi dea telecomanda.Si eu ma suparam.Ce stupid.Ma suparam pe un inger.
As mai putea sa ii scriu milioane de randuri dar tot ce as scrie ea ar stii deja.
Te Iubesc Gandacelule.

~Chiar daca o sa uiti asta vreodata..asta va ramane scris aici pe veci.~




.Я.

Zambetul amar atarna si acum pe pielea uscata a fetei.Ochii i se scurgeau iar gatul ei tanjea dupa o picatura de alcool.
 Aer.Inspira.Tuse.Prea mult fum in plamani.Aer.
Pentru ea noaptea tinea doua ore.O ora in care sufletul`i statea pe genunchi si o ora in care demonul isi facea aparitia.
Dimineata.Soare.Tipat.Soare.
O zi i se parea un an.Statea ascunsa sub plapuma grea si din cand in cand mai respira aerul pe care demonul i`l mai lasase.Cu unghiile infipte in pielea galbena mai atenua din durere.Usile din capul ei se tranteau incontinuu.O secunda de liniste si..ar fi fost pierduta.
Daca nu stii cum o cheama intreaba de fata careia ii place zgomotul.Cel mai mult ii placea zgomotul de inima sfasiata.Obsesia ei.


     -Esti bine?
    -Mai bine ca niciodata.
    -Mai toarna`mi niste vin si mai povesteste`mi odata visul ala cu demonul...