.M.U.S.I.C.

luni, 25 iulie 2011

.Perfect.


Ia`ma de mana.Uita`te in ochii mei.Atinge`mi genele lungi si negre si sufla`mi usor in parul impletit.Ucide`ma pentru o secunda cu zambetul tau.Atinge`mi inima.Cuprinde`ma de mijloc si trage`ma mai aproape de tine.Nu ma saruta.Lasa`ma sa tanjesc dupa saruturile tale asa cum tanjeste un copil dupa o jucarie noua,asa cum tanjeste un orb dupa putina lumina.Atinge`mi buzele.Sunt mici si uscate.Lasa`ma sa ma zbat in palmele tale pana nu o sa mai pot sa respir.Tine`ma strans.Sterge`mi cu varful degetului prima lacrima pe care o vezi.Sa nu te sperii.Se numeste lacrima fericirii.Din cauza ta a cazut.Plimba`ti mana pe trupul meu.E doar al TAU.Eu te voi privi cuminte,mangaindu`ti obrajii,in semn ca mi`a fost DOR.Strange`ma in brate cu toata puterea ta.Ma voi sfarama intre mainile tale.Inima mea o sa fie atunci intregita cu adevarat.O vei auzi cum incepe sa bata.Face asta doar pentru TINE.Poarta`ma pe bratele tale dincolo de mare si culege`mi o scoica.O sa pun la pastrat toata dragostea mea in ea.Adu`ma inapoi printre muritori caci eu traiesc intr`o lume a infinitului.Mai priveste`ma odata cu ochii tai dulci si strange`ma si mai tare langa tine.Acum chiar ca nu mai pot scapa.Mainile tale sa se impreuneze cu ale mele,ochii sa se intalneasca cu aceasi vapaie de altadata,buzele rosii si fierbinti sa se uneasca in final intr`un sarut patimas,gandurile noastre sa iasa,sa zboare si sa nu se mai intoarca decat cand le vom chema inapoi.Acum am ramas doar NOI.Eu si tu,doua trupuri sub o singura piele.Eu si tu,o singura inima.Iubeste`ma.Iubeste`ma si nu ma intreba ce simt.STII DEJA.Iubeste`ma.Iubeste`ma asa cum iubeste un pictor campul de maci.Iubeste`ma asa cum iubeste un poet condeiul.Iubeste`ma asa cum iubeste o pasare cerul.Iubeste`ma asa  cum iubeste un artist scena.Iubeste`ma asa cum numai tu stii.Iubeste`ma asa cum sunt.
1464 de ore.Ore in care ne`am impartasit ganduri,idei,sentimente.Ore in care timpul trecea precum un fulger.Ore in care buzele s`au atins de mii de ori.Ore in care sufletele noastre saltau de fericire ca s`au cunoscut.1464.Nu sunt de ajuns.Vreau mai mult.Te mai vreau pentru inca 1464 de ore.Apoi pentru inca atatea.Apoi la fel.        .MEREU
Inchid ochii.Ma vad pe mine in bratele tale,spunandu`mi incet in minte:"Doamne...o viata cu EL mi s`ar parea putin.Mai da`mi una sa pot sa ii dau toata dragostea mea,pentru ca una singura nu mi`e de ajuns"
Apoi cu voce tare si calda se aude pe fundal un te iubesc sincer.


```Nu am nevoie de aripi.Te am pe tine```
                                
















    vineri, 15 iulie 2011

    .Stelele Nu Sunt Departe.

    Soarele puternic de afara trimitea cateva raze la fel de puternice prin geam.Nu o deranja,era obisnuita cu el:soare afara,soare in sufletul ei,soare in viata ei.Razele ii bateau direct in fata dar le acoperea cu cartea.De ceva timp vroia sa afle sfarsitul actiunii dar toate incercarile au fost in zadar.Citea aceleasi randuri de zeci de ori dar fara nici un rost,fara nici un inteles.Degeaba.Isi ridicase privirea si soarele ii dadea o tenta aurie fetei.Era in toiul zilei dar in mintea ei se facuse deja noapte.Vedea acum prima lui privire,zambetul ei sfios,primul cuvant,prima atingere.Isi aminti apoi de noptile tarzii in care i se facea somn la el in brate,de bancuta pe care isi povesteau fel de fel de intamplari,de imbratisarile lor lungi din fata scarii si de miile de saruturi .Ii placea la nebunie cand ii simtea zambetul in mijlocul unui sarut.
    Puse cartea deoparte si inchise ochii. Se duse inapoi cu cateva nopti in urma si vedea doua trupuri goale acoperite de cerul cu miliarde de stele.Niciodata nu mai vazuse atat de multe stele.Ca si cum in acel moment cuvintele ar fi fost de prisos.Simtea ca daca va scoate un cuvant le va deranja si atunci se vor trezi dimineata sub un mormam de stele.Era uimita de sclipirea lor dar mai uimita era de el...
    O stea cazatoare.Il privea si i se parea ca ochii lui i se transforma si ei in stele.Inima ei se transformase deja.
    Nu mai are nici un rost sa spun ce dorinta si`a pus.Radia din trupul ei micut o lumina puternica si calda.Radia de fericire.
    Deschise ochii si un zambet de copil inocent ii aparu pe fata.Un zambet adevarat,sincer,venit din suflet.De data asta chiar ii placea realitatea.Inainte traia si visa.Acum traieste si...traieste!!!! Traieste cu adevarat.
    Soarele parea sa isi mai fi pierdut din intensitate.Se apropia seara.Luase din nou cartea,de aceasta data hotarata cu adevarat sa afle deznodamantul.Nu a durat cateva minute apoi se gandi:
    "De fapt nici nu ma mai intereseaza viata personajului.Viata mea e mult mai interesanta si mai frumoasa."
    Se gandi ca asta e doar datorita lui.Zambi din nou.Puse mana pe telefon.Ii era dor de vocea lui.

    .Am atins o stea.